Motivația este un concept foarte cunoscut de către orice persoană, pentru că se regăsește în viața oamenilor în fiecare zi. Cu ajutorul ei, ne ducem la bun sfârșit obiectivele și reușim să ne setăm altele. Motivația este „combustibilul” care ne ajută să ne îndeplinim sarcinile de zi cu zi, dar nu numai. Aceasta reprezintă un concept complex. De aceea, ai nevoie informații pentru a înțelege cum te afectează lipsa motivației.
1. Motivația – ce este?
Conceptul de motivație îl regăsim în viața noastră atât profesională, cât și personală. Oamenii sunt motivați să se dea jos din pat dimineața, să scrie o lucrare, să își găsească un loc de muncă, să își construiască o casă sau o familie, fiecare dintre aceste scopuri activând sentimentul de motivație. Totuși, ce înțelegem cu adevărat prin motivație?
O definiție a motivației poate fi următoarea: procesul cu ajutorul căruia activitățile pe care le facem pentru a ne îndeplini un scop sunt instigate și susținute. Acest concept este activat și atunci când o persoană inițiază o acțiune, dar funcționează și ca „combustibil” pentru corp și creier, pentru a atinge scopul final propus.
Termenul de „motivație” descrie de ce un individ face un anumit lucru sau ia o anumită decizie. Este sentimentul din spatele acțiunilor pe care le faci în fiecare zi. Motivația este cea care începe, ghidează și menține felul în care o persoană rămâne orientată către obiective și nu îi lasă pe indivizi să fie distrași de la ele.
De exemplu, motivația poate fi ceea ce te ajută să slăbești, să obții o promovare la locul de muncă pe care ți-o dorești, să intri la o facultate bună sau să îți îndeplinești dorințele. Pe scurt, ea te face să acționezi într-un anume mod, pentru ca obiectivele tale să fie atinse. Motivația include forțele biologice, sociale, emoționale și cognitive care activează și influențează comportamentul uman.
2. Motivația în funcție de context
Despre motivație se poate spune că este mai mult decât o percepție a competenței generale a unei persoane. Ea este o convingere orientată spre viitor și spre ideea că orice sarcină poate fi îndeplinită. Dacă nu crezi că vei avea succes în îndeplinirea unei activități, este puțin probabil să începi.
Speranța de succes este redată de convingerile unei persoane care se încadrează în trei mari categorii: obiective, dificultatea sarcinii și concept de sine. Prima categorie se referă la obiective specifice de învățare pe termen scurt și lung. Dificultatea sarcinii se referă la dificultatea percepută de cineva a sarcinii specifice. Această dificultate percepută poate fi sau nu reală. Conceptul de sine se referă la impresiile generale despre abilitățile academice, priceperea atletică sau abilitățile sociale ale unei persoane în domeniul respectiv.
2.1. Motivația angajaților la locul de muncă
Maslow spune că în îndeplinirea sarcinilor te vei confrunta cu diverse lucruri care provoacă descurajare. În contextul unui loc de muncă, este atât datoria angajatului, cât și a angajatorului ca diferitele limitări și obstacole să fie depășite.
Variabila motivațională a fost întotdeauna unul dintre factorii cei mai importanți în influențarea performanței, de multe ori fiind chiar unul dintre factorii care duc la nașterea performanței și a succesului.
Persoanele care își doresc angajați cât mai eficienți trebuie să apeleze la diferite tipuri de motivații. De exemplu, cea extrinsecă și cea intrinsecă sunt printre cele mai utile, pentru a aduce un plus de motivație oamenilor din echipe. Fiecare tip de motivație poate fi folosită la locul de muncă. Un manager bun va seta obiective clare și va urmări ca toată lumea să își vadă propriul progres. Acest lucru poate stârni sentimentul de realizare al echipei și poate ridica moralul. Dacă un angajat are performanțe slabe, indicat este să se afle care sunt motivatorii lui, pentru a fi stimulați.
De asemenea, dacă tu ca persoană ai nevoie de mai multă motivație în ceea ce privește locul de muncă, este necesar să îți setezi anumite țeluri pe care știi ca le poți atinge, oricât de mici ar fi ele. Astfel, îți antrenezi creierul să se obișnuiască cu procesul de setare al obiectivelor, îndeplinirea lor, dar și cu succesul.
2.2. Motivația în învățare
Procesul de învățare poate fi susținut și încurajat de motivație. Totuși, este important de știut că stimulentele pot fi pozitive sau negative. Cele din urmă nu vor face decât să afecteze motivația pe termen lung. Exploatarea fricii de eșec este negativă, deoarece este legată de o emoție stresantă (teamă) și de evitarea unui rezultat negativ (eșec).
Indiferent că este vorba despre procesul de învățare la copii sau la adulți, stimulentele negative trebuie evitate cu orice preț. De asemenea, nu toate tipurile de motivație funcționează pentru toți oamenii.
Diferiți motivatori funcționează pentru diferiți oameni. Cunoscând ce te determină să faci anumite lucruri, te va ajuta să îți înveți creierul cum să fie productiv. În acest scop te poate ajuta un terapeut, pentru a descoperi un sistem de recompense, pentru a construi noi obiceiuri și pentru a stimula motivația.
3. Tipuri de motivație – care sunt acestea?
Te-ai întrebat până acum ce este motivația în psihologie? Există mai multe teorii în acest sens. Oamenii își doresc în mod înnăscut să își folosească liberul arbitru și capacitatea de decizie atunci când tind să desfășoare activități pe care le găsesc în mod în mod firesc plăcute. În copilărie, oamenii tind să acționeze folosind motivația intrinsecă, însă odată cu atingerea vârstei adolescenței și începutul vieții de adult, se confruntă din ce în ce mai des cu influențe din exterior (extrinsece), pentru a desfășura activități care nu sunt în mod direct interesante pentru ei. Aceste influențe, care vin sub forma unor recompense promise, valori impuse de societate, obiective de carieră, termene limită și penalități, care nu sunt neapărat rele, dar în cele din urmă subminează motivația intrinsecă.
Motivația intrinsecă și cea extrinsecă sunt cele mai utilizate de oameni, însă nu sunt singurele pe care trebuie să le cunoști. Mai jos vei găsi informații cu privire la toate tipurile de motivație. Cunoașterea lor este esențială pentru a înțelege cum funcționează creierul uman și care este tipul de motivație cel mai familiar propriei persoane, adică la ce reacționezi cel mai ușor.
3.1. Motivația intrinsecă și extrinsecă
Motivația intrinsecă și extrinsecă sunt printre cele mai cunoscute tipuri. În primul rând, motivația intrinsecă este activată atunci o persoană face o activitate din pasiune și plăcere. Ea vine din interior.
Motivația extrinsecă este atunci când acțiunea este din exterior, când o persoană face anumite lucruri doar pentru diferite tipuri de recompense sau bani. De exemplu, copiii iau note bune la școală pentru a-i mulțumi pe părinți. Acesta este cel mai popular exemplu în ceea ce privește motivația extrinsecă și cum funcționează ea. De cele mai multe ori, motivatia de învățare poate fi extrinsecă, dar și intrinsecă la o vârstă mai înaintată.
Ambele pot coexista și este foarte bine dacă se întâmplă asta. Sunt anumite motive pentru care ne activăm motivația intrinsecă și altele pentru care o folosim pe cea extrinsecă.
Aristotel a identificat o diferență între plăcerea ca element esențial al unei activități și plăcerea care provine din afara activității. Probabil că se referea la ceea ce numim astăzi motivație intrinsecă și extrinsecă, deși nu a folosit acești termeni.
3.2. Motivația pozitivă și negativă
Prima la rând vine motivația pozitivă, care se manifestă atunci când un individ primește recompense, fie ele materiale, fie spirituale. Aceasta motivație se folosește în muncă și se activează când o persoană primește laude, încurajări, diplome, mulțumiri și chiar și bani.
Dacă unele persoane se mulțumesc doar cu laudele și încurajări, altele au nevoie de lucruri fizice pentru a se simți motivați pe mai departe. Complimetele care sunt 100% sincere pot activa butonul motivației în cuplu. Persoanele care apelează la servicii de terapie de cuplu învață cât de important este să îi activezi motivația celui de lângă tine într-un mod pozitiv. Pentru a avea un exemplu și mai bun, te poți gândi la cum văd persoanele credincioase Raiul. Acesta reprezintă o motivație pozitivă, care îi îndeamnă la fapte bune.
La polul opus, se poate vorbi despre motivația negativă, care este dată de sancțiuni spirituale și materiale. Unele persoane reacționează destul de bine la „pedepse” precum: restrângerea unor libertăți, refuz, avertisment sau mustrare. Atenție, critica trebuie să fie constructivă pentru ca o persoană să se simtă motivată.
Dacă o critică negativă va funcționa pentru anumite persoane, ea nu este cea mai indicată pentru altele. Pentru a lua exemplul de mai sus, dacă Raiul reprezintă o motivație pozitivă, Iadul o reprezintă pe cea negativă.
3.3. Motivația cognitivă și afectivă
Motivația profesională poate fi atât cognitivă, cât și afectivă. Prima se manifestă atunci când o persoană începe să studieze pentru că își dorește să cunoască, să înțeleagă sau, pur și simplu, este curioasă de anumite subiecte.
Cea cognitivă este reprezentată de acțiunile pe care un individ le face pentru a-i mulțumi pe cei din jur, pentru a obține aprobarea lor. Aceasta se întâlnește cel mai des la copiii care vor să își mulțumească părinții și să îi facă mândri.
4. Motivația în psihologie – cum o îmbunătățești
Convingerile pe care le are o persoană în îndeplinirea unor sarcini sunt direct proporționale cu motivația de a duce la capăt această activitate, dar și cu rezultatele ei. Speranța de succes este un indicator foarte puternic al rezultatului final.
Convingerile motivaționale care determină așteptarea pe care o au oamenii la propriul succes (obiective, conceptul de sine și dificultatea sarcinii) și valoarea sarcinii sunt, la rândul lor, modelate de evenimentele din viață, influențele sociale și mediul din care provii. Aceste forțe de modelare sunt interpretate prin perspectivele și percepțiile personale ale unui individ. Percepția, și nu neapărat realitatea, guvernează convingerile motivaționale.
Lipsa motivației este o problemă destul de serioasă, iar ea îți poate afecta diferite aspecte ale vieții. De aceea, sunt recomandate ședințele de psihoterapie individuală și life coaching, pentru a putea înțelege cât mai bine conceptul de motivație, cum îl poți accesa, dar și fructifica.
De mult ori, evenimente petrecute încă în copilărie influențează modul în care un individ percepe motivația. Din acest motiv, o persoană are nevoie de câteva ședințe de psihoterapie pentru adulți, pentru a înțelege ce din trecutul personal afectează motivația, ce evenimente trăite au influențat acest proces, dar și cum se poate reactiva acest impuls. Dacă ești o persoană ocupată, poți oricând apela la ședințe de psihoterapie online, la fel de eficiente.
Așadar, ia în considerare informațiile și sfaturile de mai sus, mai ales dacă știi că îți lipsește motivația. Este un simptom des întânit în ziua de astăzi, deci nu trebuie să îți faci griji cu privire la acest aspect. Totuși, motivația trebuie „educată”, la fel ca și creierul uman, iar acest lucru poate fi făcut împreună cu specialiști de încredere!
Sursa foto: Unsplash.com.
Referințe: