Asertivitatea este una dintre cele mai apreciate abilități sociale din zilele noastre, fiind felul prin care unele persoane comunică și își apără drepturile și ideile într-un mod respectuos și adecvat față de cei din jur. Vei putea afla din acest articol ce este asertivitatea și care sunt caracteristice unei persoane asertive, care este rolul asertivității în comunicare, precum și cum se manifestă asertivitatea la copii. De asemenea, poți citi despre cum poți exersa această abilitate pentru a învăța să fii o persoană mai asertivă în viața de zi cu zi.
1. Asertivitatea – ce este și cum poate fi identificată?
În comunicarea asertivă îți exprimi ideile, sentimentele și deciziile într-un mod calm, direct și ferm, gestionându-ți emoțiile, ținând cont de ceea ce vei spune și cum o vei spune, fără a jigni. Cu toate acestea, nu este neapărat ușor să comunici într-un mod asertiv. Poate fi nevoie să investești timp și energie în dezvoltarea personală și să înveți cum să fii bine cu tine, înainte de toate.
1.1. Asertivitatea: definiție
Asertivitatea este un stil de comunicare în care îți exprimi punctul de vedere clar și direct, respectându-i, în același timp, pe ceilalți. Utilizarea comunicării directe poate reduce conflictele și poate îmbunătăți relațiile personale și de muncă. De asemenea, o comunicare asertivă poate contribui la creșterea încrederii în sine. Specialiștii consideră că asertivitatea este calea de mijloc între agresivitate și pasivitate.
Concept propus de psihologul american Andrew Salter la începutul secolului al XX-lea, asertivitatea desemnează capacitatea de a exprima idei sau de a apăra părerile și principiile, fără a manifesta agresivitate față de ceilalți.
Asertivitatea este folosită în tehnicile de dezvoltare personală și este un mijloc de a-și transmite ideile prin excluderea oricărui comportament negativ precum agresivitatea, dominarea sau manipularea. Asertivitatea este, așadar, o tehnică de persuasiune blândă care crește înțelegerea reciprocă.
1.2. Cum este o persoană asertivă?
Unele persoane sunt înclinate natural spre o comunicare mai asertivă, dar cei folosesc tehnici de comunicare asertivă pentru a învăța să comunice eficient. De altfel, recunoașterea unui comportament pasiv sau non-asertiv este simplă: oamenii care se comportă în acest fel caută continuu să-i mulțumească pe alții și să îndeplinească dorințele altora.
Aceștia au mare nevoie de recunoaștere, așa că acțiunile lor sunt destinate mulțumirii celuilalt, cu riscul de a submina drepturile individuale și stima de sine. Acest tip de comportament se caracterizează prin cedarea responsabilității altora și acceptarea faptului că ceilalți conduc și iau deciziile.
În schimb, o persoană asertivă poate fi identificată după următoarele acțiuni:
- Comunică specific – spune clar ce gândește, fără să-i judece sau să îi învinovățească constant pe cei din jur. Își asumă responsabilitatea pentru părerile și acțiunile sale, își cere scuze dacă este cazul, fără însă a se simți nesigur față de celălalt. Pentru o persoană asertivă este important să asculte și să primească sfaturile celorlalți, având capacitatea de a refuza politicos dacă simt de cuviință.
- Știe să spună nu – chiar dacă este respectuos față de cei din jurul său, un individ asertiv va ști să-și evalueze propria capacitate și agendă astfel încât să poată refuza ceea ce îl face inconfortabil sau pentru care nu are timp și/sau resurse. Recunoaște situațiile în care cineva vrea să-și impună punctul de vedere prin diverse tactici de manipulare.
Își gestionează eficient emoțiile – orice situație conflictuală este dificilă pentru cei mai mulți dintre oameni. Deși orice emoție este firească în situații de acest gen, o persoana asertivă își va gestiona emoțiile conform cadrului în care se află și va face diferența între ce simte în acel moment și felul în care ar trebui să reacționeze corespunzător.
2. Asertivitatea în comunicare: de la viața personală la cea profesională
Poți recunoaște oamenii asertivi prin atitudinea lor, prin felul în care emană încredere, în care mențin contactul vizual, au o postură potrivită și folosesc limbajul corpului în mod eficient. Sunt persoane care își gestionează bine stresul și rezolvă probleme pe măsură ce apar, păstrându-și calmul indiferent de modul în care reacționează cealaltă persoană. Fără îndoială, o astfel de atitudine este foarte valoroasă atât pe plan personal, cât și profesional.
2.1. Exemple de asertivitate
Chiar dacă poate suna complicat, asertivitatea este, în fapt, un concept ușor de identificat în viața de zi cu zi. Poți începe prin a te gândi la oamenii din jurul tău, cei alături de care petreci mai mult timp împreună. Vei regăsi persoane calme și asumate care știu, de cele mai multe ori, să-și comunice clar părerile și deciziile, la fel cum vei identifica persoane cărora le este mult mai la îndemână să găsească mereu vinovați și să nu-și asume emoțiile sau acțiunile.
Pentru a întoarce oglinda spre tine, însă, acolo unde poți schimba cu adevărat ceva, poți încerca un exercițiu foarte util în acest sens. Gândește-te la un conflict recent în care nevoile, dorințele sau sentimentele tale nu au fost respectate și în care, poate, nu ai reacționat cum ți-ai fi dorit. Imaginează-ți cum ai fi putut să te descurci astfel încât să-ți gestionezi mai bine emoțiile și nivelul de stres.
De asemenea, un mod interesant de a exersa comunicarea asertivă este să vezi cealaltă persoană ca pe cineva care îți stă alături, nu împotrivă. Spune-i sincer ce simți, fără a face acuzații sau a învinovăți în vreun fel.
De exemplu, un limbaj asertiv are expresii de genul „Eu simt…”, „Eu cred…”. Acestea denotă asumarea responsabilității pentru emoții. Din contră, în cazul unui limbaj asertiv, apar formulări de genul care „Tu mereu/niciodată…” prin care se poate intensifica și escalada conflictul.
Aceste exemple și poziționări într-o conversație dificilă cu altă persoană te pot ajuta, în primul rând, să conștientizezi felul în care reacționezi la situația conflictuală și la proiecțiile pe care le faci asupra celuilalt.
Analizează cum ai reacționat, de-a lungul timpului, în diverse situații dificile, precum și ce modele de relaționare ai avut în jurul tău, mai ales în prima parte a vieții tale. Există posibilitatea să-ți dai seama că nu ai dispus de resursele necesare pentru a învăța cum să-ți susții punctul de vedere și cum să te poziționezi într-un conflict.
Cele mai multe dintre persoane ajung la această concluzie și își lucrează aceste aspecte prin servicii de psihoterapie individuală. De altfel, să ceri ajutor specializat poate însemna mult timp și energie câștigate pentru a fi bine cu tine însuți.
2.2. Asertivitatea pe plan personal și profesional
În plan profesional, unul dintre cele mai importante beneficii ale asertivității este faptul că oamenii se simt mai încrezători să comunice, să facă față problemelor și să rezolve conflictele în mod constructiv. În acest fel, colegii pot discuta despre ceea ce nu funcționează, crescând șansele să ofere feedback constructiv și să găsească soluții. De altfel, în orice mediu în care se promovează o cultură a respectului și a empatiei vor exista relații mai bune, iar nivelul de stres va scădea.
În plan personal, cele mai semnificative relații din viața oricărei persoane depind mai mult decât conștientizăm de o comunicare asertivă. De exemplu, exersarea comunicării asertive este esențială în terapia de cuplu sau în terapia de familie: dezvoltarea capacității de a-i spune partenerului că te deranjează sau te supără ceva fără a-l răni, fără a-l învinovăți și fără a provoca o reacție care poate duce la o ceartă fără sfârșit.
Fie că este vorba de o relație de dragoste sau una de familie ori prietenie, a fi capabil să spui la timp ceea ce simți într-un mod corespunzător este ceea ce face diferența între o relație echilibrată și una dezechilibrată. Tocmai de aceea, este atât de importantă psihoterapia pentru adulți – este felul în care poți să-ți reglezi anumite mecanisme asimilate de-a lungul vieții.
2.3. Poți deveni o persoană asertivă?
Ca orice altă abilitate, exersarea asertivității necesită timp și practică. Chiar dacă nu ai o predispoziție firească spre a fi o persoană asertivă, poți învăța să-ți gestionezi mai bine emoțiile și stresul și, în timp, să implementezi natural tehnicile de comunicare asertivă.
Primul pas pentru a fi o persoană mai asertivă este să începi să gândești mai asertiv. Apoi, vei putea transforma gândurile în acțiuni asertive. Concret, poți să încerci să fii mai conștient de gândurile pe care le ai în situațiile dificile și să observi felul în care acestea se transformă în fapte.
De exemplu, dacă pentru tine este esențial să fii validat și apreciat de cei din jurul tău, acest lucru îți va influența acțiunile. Pentru a evita conflictele, gândurile pe care le vei avea vor susține comportamentul: „Dacă fac ce vor ei, atunci nu vor fi supărați pe mine”. Acesta este cel mai bun moment în care să-ți pui la îndoială gândul: „Oare dacă îmi spun părerea, ei nu mă vor mai respecta?” sau „Dacă voi refuza politicos această întâlnire, oare nu vor mai vrea să lucrăm împreună?”.
De cele mai multe ori, printr-o discuție sinceră cu cel din fața ta, vei conștientiza că aceste gânduri nu au nicio legătură cu realitatea. Ba chiar te vor influența să te comporți într-un anumit fel. Acest duo între gând și acțiune este un proces complex care nu se poate schimba peste noapte. Este important să exersezi aceste abilități într-un mediu sigur. Fie că apelezi la terapia clasică sau ședințe de psihoterapie online, un specialist va ști să te ghideze în această călătorie greoaie.
3. Asertivitatea la copii și adolescenți
Dacă o astfel de comunicare transformă, efectiv, viața personală și profesională a adulților, nu este greu de înțeles ce efecte poate avea asupra copiilor și adolescenților. Mai mult decât atât, copii au și o capacitate mai bună de învăța repede toate aceste aspecte. Familiarizarea copiilor cu acest stil de comunicare va avea efecte pozitive asupra gestionării emoțiilor, favorizând înțelegerea și echilibrul în relațiile cu cei din jur.
3.1. Asertivitatea la copii: cum pot deprinde această abilitate?
Este binecunoscut faptul că pentru copii este esențial ceea ce văd în jurul lor. În dezvoltarea abilităților și în dobândirea obiceiurilor relaționale bune, nu este de ajuns ca cei mici să fie expuși unui mediu propice, ci este nevoie să fie ajutați să-și exerseze anumite abilități.
Având în vedere că asertivitatea este o capacitate personală de a exprima, spune sau arăta ceea ce simți, ai nevoie sau crezi într-un mod clar și respectuos, îți poți încuraja și antrena copilul în această direcție, în fiecare dintre etapele dezvoltării acestuia.
Dacă tu, ca părinte, vei avea o atitudine asertivă față de copilul tău, acesta va învăța să ducă această atitudine în mediul său separat de casă, fie că este grădiniță sau școală. De exemplu, va fi obișnuit să asculte părerile celorlalți fără să întrerupă (mai ales la vârsta școlară) și va putea refuza politicos atunci când nu se simte confortabil să facă ceva anume.
De asemenea, atunci când este implicat într-un conflict, încearcă să nu te implici și să-l lași să-l gestioneze singur. Mai apoi, discută cu cel mic reacțiile sale și încearcă să-l îndrumi spre o manieră asertivă pe care o poate pune în aplicare data viitoare. Este important de subliniat că felul în care cel mic își va însuși acest tip de comunicare poate avea un rol esențial în perioada adolescenței.
3.2. Asertivitatea la adolescenți
Adolescența este o perioadă de tranziție de la copilărie la vârsta adultă timpurie. Din cauza presiunii imense impuse adolescenților, complicațiilor și ambiguităților acesteia, nivelul lor de entuziasm crește și uneori apare sub formă de anxietate. Tot mai multe studii de specialitate au ajuns la concluzia că antrenarea unei comunicări asertive de la vârste fragede poate influența felul în care adolescenții răspund stimulilor de stres caracteristici perioadei.
Poate fi destul de dificil să înveți un adolescent să comunice asertiv, mai ales dacă nu a fost obișnuit cu această atitudine în familie sau la școală, dar un adolescent are un mare avantaj – va conștientiza mult mai repede felul în care dezvoltarea acestei abilități îl poate ajuta pe toate planurile. În plus, trebuie ținut cont de faptul că perioada adolescenței vine la pachet cu multe provocări fizice și psihice și orice schimbare se va vedea, poate, mai greu. Important este ca, în calitate de părinte, să oferi contextul favorabil comunicării asertive și să ai încredere în copilul tău.
Asertivitatea este o resursă psihologică care îi ajută pe oameni să gestioneze conflictele cu ceilalți în cel mai optim mod posibil. Oamenii asertivi sunt conștienți de drepturile lor și au grijă ca ceilalți să le respecte și, la rândul lor, să cunoască drepturile celorlalți și să aibă grijă să le respecte. Nu este niciodată prea târziu să începi să-ți exersezi această abilitate și să te bucuri de toate efectele comunicării asertive în viața ta!
Sursa foto: Pexels.com.