Stima de sine și felul în care îți poate influența viața de zi cu zi este unul dintre cele mai populare subiecte din zilele noastre. Cu atât mai mult acum când factori externi ca pandemia sau situația economică și politică internațională au un impact tot mai puternic asupra fiecărei persoane.
Toți oamenii au momente dificile în care simt că nu mai au încredere în ei sau că nu pot reuși să-și pună viața în ordine. Când stima de sine este scăzută, ai tendința de a te vedea pe tine însuți într-o lumină mai negativă și mai critică. Tocmai de aceea este important să fii conectat la propriile emoții și să înțelegi felul în care stima de sine îți poate influența acțiunile.
Vei afla din acest articol ce este stima de sine, câte tipuri de stimă de sine au fost identificate, precum și care sunt factorii care o influențează. De asemenea, vei putea citi despre cauzele unei stimei de sine scăzute și cum poate fi îmbunătățită pentru a avea o viață mai împlinită.
1. Stima de sine: o perspectivă generală
Chiar dacă există multe perspective în ceea ce privește stima de sine, aceasta poate fi definită ca fiind viziunea unui individ despre propria sa valoare, indiferent că vorbim despre o atitudine pozitivă sau negativă.
1.1. Ce este stima de sine?
Stima de sine descrie un sentiment subiectiv general despre valoarea personală a unui om. În cuvinte simple, ea este felul în care ne privim pe noi înșine, ca oameni. Poate fi un set de convingeri despre cât de mult te apreciezi, te placi, precum și credința că ești un om demn de iubire, indiferent de circumstanțele prin care treci.
Fiind unul dintre primii cercetători care a studiat stima de sine, psihologul american William James a observat faptul că mulțumirea de sine nu depinde doar de succesul în sine, cât și de felul în care îl evaluăm. Astfel, acesta afirma că stima de sine se bazează pe două elemente: realizările reale și aspirațiile unei persoane.
Sociologul Morris Rosenberg, de asemenea unul dintre pionierii studierii stimei de sine, a afirmat că aceasta se referă la o evaluare generală pozitivă individuală a sinelui. El a adăugat că stima de sine ridicată se vede din felul în care un individ se respectă pe sine și se consideră valoros ca om. Cercetătorul este, de altfel, unul dintre primele persoane din domeniu care a făcut distincția între stima de sine crescută și una scăzută. În acest sens, există scala stimei de sine Rosenberg, un instrument de autoraportare utilizat pe scară largă.
În mod similar, alți doi cercetători în domeniu, Sedikides și Gress, au afirmat că stima de sine se referă la percepția sau evaluarea subiectivă a individului a propriei valori de sine, sentimentele de respect de sine și încredere în sine și măsura în care persoana respectivă are opinii pozitive sau negative despre ea.
1.2. Tipuri de stimă de sine
Există 3 feluri de stimă de sine, dar acest lucru nu înseamnă neapărat că cineva poate fi etichetat cu un singur tip. Acest sentiment nu este o constant în viața unei persoane. Cu siguranță există persoane care își gestionează emoțiile mai eficient și pot afirma că nivelul de apreciere față propria persoană rămâne mai statornic. Un element foarte important de punctat este faptul că stima de sine este o judecată internă, nu externă.
Cele 3 tipuri de stimă de sine sunt:
- Stimă de sine crescută;
- Stimă de sine scăzută;
- Stimă de sine excesivă;
Stima de sine crescută, întâlnită și sub denumirea de stimă de sine sănătoasă, este o atitudine echilibrată asupra vieții. O persoană se consideră valoroasă prin existența sa, se simte încrezătoare, își exprimă nevoile și are o perspectivă pozitivă asupra vieții în general. Mai mult decât atât, știe să primească feedback de la cei din jurul său și are capacitatea de a recunoaște momentele negative ca fiind doar circumstanțiale.
Stima de sine scăzută poate duce la o varietate de tulburări de anxietate și tulburări depresive. Personale care se regăsesc mai degrabă în această categorie simt o nevoie constantă de validare exterioară. Tocmai de aceea, recunoașterile din partea celorlalți sunt temporare și creează o predispoziție către resentimente, frustrare și furie, culminând cu stări de burnout sau depresie.
Oamenii care au o stimă de sine excesivă tind să se considere mai buni decât alții și sunt întotdeauna gata să-i subestimeze pe cei din jur. Această atitudine îi împiedică să formeze relații semnificative și sănătoase. Nu au capacitatea de a-i asculta pe ceilalți, ba chiar îi găsesc vinovați în mod constant, adoptând un comportament ostil.
2. Factorii care influențează stima de sine scăzută
În zilele noastre, s-a creat un adevărat mediu dedicat creșterii stimei de sine și a felului în care aceasta îți poate influența viața de zi cu zi. În societatea contemporană stima de sine crescută este direct proporțională cu predispoziția pentru succes.
De la standardele culturale de frumusețe și imagine corporală, de carieră și succes, aspecte financiare și de lifestyle până la cele legate stilul de parenting ales, stima de sine a devenit un soi de numitor comun pentru o viață ca la carte.
2.1. Ce influențează stima de sine?
Stima de sine poate fi determinată, parțial, de modul în care interacționăm și răspundem la situațiile și circumstanțele vieții noastre.
Factorii care pot influența stima de sine pot fi:
- Gândurile și percepțiile tale despre viață și lume;
- Felul în care reacționează cei din jur la acțiunile tale;
- Experiențele personale și profesionale;
- Rolul și statutul în societate;
- Expunerea la surse media toxice (social media);
- Relațiile cu cei apropiați și cu persoanele cu autoritate;
Lipsa stimei de sine începe să se formeze în prima copilărie. Multe convingeri pe care le ai despre tine astăzi reflectă mesajele pe care le-ai primit de la oamenii importanți din viața ta de-a lungul timpului.
Dacă relațiile tale sunt puternice și primești feedback în general pozitiv este mai probabil să ai o stimă de sine mai sănătoasă. Dacă primești în mare parte feedback negativ și ești adesea criticat, tachinat sau devalorizat de către alții este mai probabil să te lupți cu o stima de sine scăzută.
Cu toate acestea, experiențele și relațiile din trecut nu trebuie să fie definitorii pentru prezent. Poți avea controlul asupra gândurilor tale și poți schimba felul în care te percepți.
2.2. Portretul persoanelor cu stima de sine scăzută versus o stimă de sine crescută
În mediile de specialitate se vorbește tot mai mult despre faptul că stima de sine este, mai degrabă, o construcție simbolică. Dacă aspectele fizice ale corpului uman ca înălțimea sau greutatea sunt lucruri reale și ușor de demonstrat, nu există o modalitate standardizată prin care să poată fi măsurată în mod obiectiv stima de sine.
Una dintre cele mai comune componente ale stimei de sine este imaginea de sine, adică felul în care îți privești corpul și aspectul fizic. Toate aceste validări exterioare vor putea funcționa pentru o vreme, însă pe termen lung reprezintă totuși niște factori externi care se pot schimba.
De exemplu, dacă unul dintre lucrurile care îți îmbunătățesc stima de sine este aspectul fizic, atunci pentru o femeie sarcina și perioada postpartum pot reprezenta factorii în declanșarea unui episod de depresie.
Mai mult decât atât, conceptul de stimă de sine falsă care duce, mai degrabă, la un nivel ridicat de narcisism. Ea apare la persoanele care își construiesc ego-ul pe baza eului lor de suprafață. Ei aleg să vadă doar anumite aspecte ale vieții pe care o trăiesc: imagine fizică, stare financiară, statut social.
Poate că una dintre cele mai evidente diferențe dintre stima de sine sănătoasă și una scăzută este dorința de a crește. Oamenii care se simt bine cu viața lor își văd și slăbiciunile și defectele, dar sunt conștienți că pot îmbunătăți aceste aspecte prin diverse acțiuni. În schimb, cei cu o stimă de sine scăzută pot ajunge la un nivel de anxietate covârșitor atunci când vine vorba de motivație sau creștere personală.
3. Cum îți poți dezvolta și îmbunătăți stima de sine?
Stima de sine este un fel de călătorie cu un roller coaster: sentimentul nostru de valoare de sine crește și scade în pas cu ultimul succes sau eșec. Cu toate acestea, există câteva lucruri pe care poți face pentru a rămâne echilibrat emoțional.
3.1. Ce poți face pentru a ameliora felul în care te percepi?
Dacă te-ai identificat mai degrabă ca având o stimă de sine scăzută, atunci apreciază faptul că interesul tău pentru acest subiect este un prim pas pentru îmbunătățirea felului în care te vezi.
Există mai multe modalități prin care poți contribui la acest proces și poți începe cu recomandarea cu care rezonezi cel mai bine.
- Autocompasiunea este una dintre bune atitudini pe care o poți avea față de tine însuți. Practic este nevoie să încerci să schimbi dialogurile critice interne pe care le ai și să le transformi într-o conversație blândă. De exemplu, pentru părinți poate fi de ajutor să-și imagineze că vorbesc cu copilul lor. În acest fel, vor putea schimba această tendință de a te critica și judeca.
- Scrisul într-un jurnal. Numeroase studii despre stima de sine au dovedit faptul că scrisul într-un jurnal are numeroase beneficii pentru mintea noastră. El te ajută să fii mai prezent și să îți axezi atenția către aspectele pozitive ale vieții tale. Identifică acele gânduri negative despre tine și scrie în ce situații apar și cum te fac să te simți. În acest fel, vei putea să-ți dai seama ce anume le declanșează și cum să le gestionezi mai bine.
- Terapie. Fără îndoială, un proces terapeutic de durată poate fi cea mai eficientă soluție pentru a-ți îmbunătăți stima de sine. Poate părea înfricoșător să povestești unui străin cele mai intime gânduri, dar de multe ori aceste frici sunt cele care îți limitează îmbunătățirea felului în care te percepi pe sine. O ședință de psihoterapie individuală, terapie de cuplu sau terapie de familie poate să deschidă procesul de vindecare de care ai nevoie. Poți începe cu o ședință de psihoterapie online dacă simți că ți-ar fi mai ușor. Important este să înțelegi impactul incredibil pe care îl poate avea acest proces asupra sănătății tale mintale.
3.2. De ce este nevoie de terapie pentru îmbunătățirea stimei de sine?
Există un adevărat curent dedicat îmbunătățirii stimei de sine, de la cărți de dezvoltare personală până la materiale dedicate pe rețelele de socializare și terapenuți care urmează cursuri de formare în psihoterapie, pentru a se pregăti în acest sens. Chiar dacă acestea pot avea un rol semnificativ în creșterea stimei de sine, ai nevoie de acțiune de bază: terapia. La baza stimei de sine se află emoțiile. Gestionarea lor este un proces de lungă durată care se poate face mult mai eficient sub supravegherea unui specialist.
De cele mai multe ori, un nivel scăzut de stimă de sine este direct legat de mediul în care ai crescut și de comportamentul celor din jurul tău. Chiar dacă nu este un proces ireversibil, o stimă de sine puternic afectată în copilărie se poate reclădi după un proces de lungă durată.
Dacă valoarea de sine se bazează pe validarea celorlalți, atunci această credință inconștientă va influența semnificativ felul în care îți vei trăi viața și relațiile personale și profesionale pe care le dezvolți.
Chiar dacă sunt unele lucruri care pot funcționa pe moment, pe termen lung ai nevoie de un proces terapeutic pe care îl poate oferi numai un program de psihoterapie pentru adulți.
Este important să știi că oamenii nu se nasc cu o stimă de sine ridicată sau scăzută, ci că ea este un proces continuu. Chiar dacă circumstanțele vieții te-au plasat mai degrabă în categoria celor cu stimă de sine scăzută, poți alege să îmbunătățești acest aspect.
Așadar, poți alege să fii înțelegător față de tine la fel cum o faci pentru cei din jurul tău. Până la urmă, acest echilibru poate fi găsit printr-o conștientizare constantă a faptului că ești valoros ca om și că înveți în fiecare zi cum să fii mai bun.
Referințe:
- https://www.researchgate.net/publication/311440256_Introduction_to_the_Psychology_of_self-esteem
- https://www.researchgate.net/publication/50393105_Three_types_of_self-esteem_Its_characteristic_differences_of_contingency_and_contentment_of_sources_of_self-esteem
- https://psycnet.apa.org/fulltext/2018-33338-001.html
- http://tru.uni-sz.bg/tsj/N2,%20Vol.16,%202018/M.Minev.pdf
- https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0092656621000684
- https://link.springer.com/article/10.1007/s12144-021-02305-2
- https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/adult-health/in-depth/self-esteem/art-20047976
Sursa foto: Pexels.com