Tristețea constantă, stările de nervozitate fără motiv, insomniile sau somnul îndelungat sunt câteva dintre semnele unei afecțiuni populare ale secolului XXI – depresia. Aceasta afectează din ce în ce mai mulți români, puțini însă știu că au depresie. Fie că le este frică să-și împărtășească stările sau se tem de stigmatizarea societății, mulți români ignoră stările depresive îndelungate, ce pot duce la o depresie clinică. Această boală poate fi tratată rapid, dacă pacientul se adresează la specialist. Astfel, este necesar pentru oricine să știe simptomele depresiei, pentru a apela la un doctor sau pentru a ști cum să se comporte cu o persoană ce are aceste simptome.
1. Ce înseamnă depresie și cum se manifestă?
Depresia reprezintă o tulburare afectivă care se manifestă prin stări continue de tristețe, nervozitate, iritare și deseori este urmată de statistici sumbre. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu depresie și este considerată de către OMS fiind cel mai mare declanșator al dizabilităților la nivel mondial.
Cel mai îngrijorător este că un număr mic de persoane cunosc despre depresie și manifestările acesteia. Depresia este o afecțiune care se manifestă cu o intensitate diferită la fiecare persoană și este trăită de fiecare în mod individual. Potrivit informațiilor oferite de OMS, adolescenții cu depresie acută au șanse de 30 de ori mai mari să se sinucidă decât adulții care suferă de aceeași afecțiune.
Depresia se manifestă prin stări emoționale proaste timp de mai mult de două săptămâni și acestea sunt diferite la fiecare. Sunt persoane care vor exprima emoțiile negative pe care le simt și simptomele depresiei ar fi vizibile. Sunt însă persoane mai închise în sine, care sunt obișnuite să nu-și manifeste emoțiile, decât în fața unor persoane cu adevărat de încredere sau chiar pot să nu împărtășească cu nimeni ceea ce simt.
Din acest motiv, informarea și documentarea despre această tulburare este utilă pentru oricine. Astfel, ar fi mai simplu să prevină eventuale stări depresive care ar evolua în depresie acută sau ar ști cum să se comporte în situația în care au o persoană ce suferă de depresie.
2. Simptomele depresiei – cum apar primele semne și ce stări sunt specifice afecțiunii
Depresia este simțită diferit de către fiecare, dar sunt anumite simptome complexe ce semnalizează apariția tulburării. O persoană depresivă este deseori tristă, lipsită de motivație de a lucra și chiar de a se trezi dimineața. Totul este monoton și sumbru în viața oamenilor care suferă de această afecțiune.
Iată cele mai importante simptome ale depresiei:
- O stare de tristețe continuă;
- Insomnie sau prea mult somn;
- Lipsa motivației și prezența afirmației „Viața nu mai are rost” – folosită de persoanele care suferă de depresie;
- Pierderea încrederii în sine;
- Dificultatea de a comunica sau a lua decizii importante;
- Gânduri negative și chiar suicidale;
- Lipsa dorinței de a lucra sau de a face ceva util;
- Lipsa poftei de mâncare;
- Dureri frecvente de cap;
- Dorința de a plânge mai des;
- Lipsa dorinței sexuale și a poftei de mâncare;
- Dereglări ale ciclului menstrual;
- Absența dorinței de a comunica cu familia sau alte persoane apropiate;
- Mișcarea corpului devine mai lentă și vorbirea devine mai înceată
- Scăderea sau creșterea evidentă în greutate în termen scurt.
Toate aceste simptome se pot manifesta săptămâni și luni bune, afectând viața persoanei care suferă de depresie. Din acest motiv, este necesar ca persoanele din jur să cunoască despre semnele depresiei și să fie mai empatici, răbdători și înțelegători cu oamenii care trec printr-o depresie.
3. Cauzele apariției depresiei – care sunt principalii declanșatori și factorii de risc ai bolii
Factorii de risc sunt acele detalii ce se acumulează și contribuie la apariția depresiei. Acești factori pot fi diferiți: stresul la muncă, neînțelegeri în familie sau cu partenerul de viață, traume psihologice și chiar factorul genetic, ce poate fi moștenit de la părinți sau alte rude apropiate care au suferit de depresie.
De asemenea, cercetătorii au concluzionat că femeile sunt mai vulnerabile în fața depresiei, întrucât acestea trec prin ciclul menstrual, naștere, când nivelul hormonilor este fluctuant. În plus, femeile trec mai des prin traume și s-au dovedit a fi mai sensibile în fața factorilor de risc ai afecțiunii depresive.
Potrivit cercetărilor, populația din mediul urban este predispusă pentru apariția depresiei, din cauza stresului social, rolurilor sociale și profesionale multiple, programului de lucru solicitant, șomaj, greutăți financiare și alți factori ce afectează viața locuitorilor unui oraș.
Psihiatrii și alți specialiști în medicină încă nu au ajuns la un numitor comun
în ce privește cauzele exacte ce declanșează depresia, însă vădit sunt implicați mai mulți factori: genetici, sociali, psihologici.
Cauzele apariției depresiei:
- Predispunerea genetică – fie părinții sau alte rude apropiate suferă sau au trecut printr-o depresie și copilul este mai vulnerabil să dezvolte pe parcursul vieții depresie. Din acest motiv, este binevenită informarea despre factorii de risc ce contribuie la apariția tulburării.
- Prezența unei boli grave sau incurabile – persoanele cu HIV/SIDA, cancer, Parkinson și alte tulburări pot avea depresie, din cauza gândurilor negative, a presiunii sociale sau a mediului în care se tratează.
- Tratamente hormonale, antipsihotice (pentru controlul halucinațiilor), anticonvulsive – tratamentele îndelungate cu anticoncepționale sau cu diferite medicamente calmante pe termen lung, pot cauza depresia la unele persoane.
- Circumstanțe de trai dificile – durata lungă de învățare la școală, stresul la job, deadline-urile exagerate și alte presiuni sociale prin care trece omul pe parcursul vieții pot cauza depresie, întrucât intervine epuizare fizică și emoțională până la etapa când apar insomnii, lipsa motivației sau a dorinței de socializare – primele simptome ale depresiei.
- Abuzul/dependența de alcool și alte substanțe psihoactive – persoanele dependente de alcool sau alte substanțe psihotrope sunt mai predispuse să dezvolte depresie, din cauza dependenței sau abuzului.
4. Diagnosticarea și tratamentul depresiei în funcție de manifestările acesteia
Depresia, la fel ca alte tulburări de sănătate, este diagnosticată de medicul psihiatru. În primul rând, medicul va examina pacientul și îi va adresa câteva întrebări despre starea de sănătate și alte circumstanțe prin care a trecut, pentru a identifica simptomele afecțiunii. Acesta va poate preleva câteva analize, pentru a verifica sănătatea glandei tiroide.
4.1. Diagnosticarea depresiei: etape și sisteme internaționale de diagnosticare
După parcurgerea tuturor etapelor de informare despre pacient și adunarea informațiilor fundamentale despre comportamentul pacientului și reacțiile acestuia, medicul ar urmări niște criterii de diagnostic, în baza simptomelor identificate la etapa de discuție cu pacientul. Există două mari sisteme de diagnostic după care se conduc medicii:
- Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale sau DSM-IV-TR – scris de Asociația Americană de Psihiatrie;
- Clasificarea Internațională a Bolilor sau ICD – 10, realizată de OMS
Astfel, dacă pacientul manifestă simptomele incluse în aceste sisteme de diagnostic, medicul ar urma să aprecieze durata acestor simptome, gradul de gravitate și cât de mult influențează viața pacientului. În urma unei analize amănunțite, medicul va oferi un diagnostic.
Din acest motiv, este importantă adresarea la specialist și evitarea diagnosticării în mod individual, în baza informațiilor din mediul online sau din spusele altor persoane.
4.2. Depresia se vindecă – tratament și recomandări
Așa cum doar un medic psihiatru poate oferi un diagnostic exact, la fel și tratamentul pentru această afecțiune este prescris de un specialist. Cea mai eficientă metodă de a trata depresia sunt considerate serviciile de terapie cu un specialist care va încerca să elimine cauzele ce au provocat apariția depresiei. Ședințele de psihoterapie funcționează datorită strategiei aplicate de psihoterapuți în mod individual pentru fiecare persoană. Datorită dezvoltării tehnologiei și adaptării la nevoile pacienților, există atât ședințe fizice, cu un psihiterapeut din București, cât și psihoterapie online, când pacientul poate vorbi cu specialistul din spațiul unde se simte cel mai confortabil.
O altă recomandare ce va contribui la tratarea depresiei ar fi modificarea stilului de viață, practicarea meditațiilor, terapia cognitiv-comportamentală (analiza propriilor gânduri, emoții, comportamente), precum și psihoterapia psihanalitică, un proces terapeutic mai profund orientat către explorarea experiențelor negative trecute și a modului în care ele reverbereaza, inconștient, în viața noastră ca adulți.
În ultimă instanță, medicul ar putea prescrie antidepresive. Acestea însă nu sunt principala formă de a trata depresia, întrucât riscurile asupra sănătății sunt mai mari decât beneficiile acestora.
Prin urmare, este foarte important pentru pacient să urmeze recomandările medicului și să evite consumul antidepresivelor până la etapa când nu funcționează alte metode prescrise de către medic. În plus, este bine ca oamenii dragi să fie suportivi cu pacientul și să-i ofere grijă, empatie și dragoste, pentru ca acesta să se simtă apreciat și util.
4.3. Depresia majoră și rezistența la tratament
Există persoane care au dezvoltat o rezistență la tratamentul depresiei. Fie că antidepresivele nu mai funcționează sau nu mai au dorința să meargă la ședințe de psihoterapie, persoanele care trec printr-o depresie majoră au nevoie de o supraveghere continuă a medicului psihiatru. Specialistul va urmări reacțiile comportamentale ale pacientului și va adapta continuu tratamentul prescris.
În aceste cazuri, se utilizează mai multe strategii: combinarea sau schimbarea antidepresivelor, neurostimularea transcraniană (o procedură electromagnetică aplicată în regiunea craniului responsabil de reacțiile afective), multiplicarea ședințelor de psihoterapie, schimbarea stilului de viață și alte recomandări specifice adaptate fiecărei persoane care suferă de depresie.
5. TOP 5 sfaturi pentru a susține persoanele în vindecarea depresiei
Depresia se vindecă, iar oamenii din jur pot contribui la tratarea acestei afecțiuni. Iată câteva sfaturi pentru a manifesta suport în vindecarea depresiei.
- Oferirea suportului emoțional constant
În lupta împotriva depresiei, afecțiunea reprezintă un obstacol prin care persoana trebuie să treacă. Aceasta trebuie să treacă peste gândurile negative, insomnii, stări de iritare sau nervozitate. Prin urmare, persoanele din jur pot ajuta cu un discurs suportiv, care să includă fraze precum: „Eu sunt cu tine”, „Putem discuta”, „Te înțeleg” și alte fraze ce arată pacientului că acesta nu luptă singur cu boala.
- Receptivitatea la problemele persoanei care suferă de depresie
Persoanele dragi care țin la pacientul care suferă de stări depresive pot veni cu un imbold de receptivitate puternic, atunci când este necesar. Spre exemplu, atunci când pacientul are o problemă, să știe că are cu cine să o împărtășească, să spună ce simte și să nu fie criticat pentru ceea ce gândește.
- Înțelegerea faptului că depresia este trecătoare și se vindecă
Probabil, persoanele din jurul pacientului să obosească să ofere suport sau să asculte mereu gândurile acestuia. În aceste cazuri, este bine de înțeles că depresia este trecătoare și vor reveni timpurile când vechiul prieten sau partenerul de viață va fi vesel și recunoscător oamenilor ce l-au înconjurat cu suport și emoții sincere.
- Persoanele din jur trebuie să înțeleagă că sunt suporteri, nu și salvatori
Cât de apropiat nu ar fi pacientul, oamenii dragi nu-l pot salva de afecțiunea prin care trec, ci îl pot susține să o facă. Așa cum mâncarea nu poate fi impusă cuiva să o consume, la fel nici tratamentul depresiei nu poate fi făcut de prieteni sau rude. Astfel, pacientul trebuie să treacă peste stările depresive în mod individual, însă acesta poate trece mai ușor atunci când știe că are pe cineva drag cu care poate vorbi sau se poate simți în siguranță.
- Încurajarea comportamentelor sănătoase
Oamenii apropiați pacientului pot fi acele persoane care se interesează inclusiv de starea fizică a acestuia, adresând întrebări fundamentale, precum: „Ai mâncat?”, „Cum ai dormit?”, „Ce ai făcut seara?”, „Ai consumat apă astăzi?” și alte întrebări ce indică interes față de pacient, precum și reamintirea despre obiceiurile sănătoase (mâncatul la timp, consumul de apă, odihna ș.a.)
În concluzie, depresia este o afecțiune dificilă pentru oamenii care o simt și aceasta se poate întâmpla oricui. Din acest motiv, este necesară informarea din surse verificate și chiar apelarea la un specialist, pentru a găsi răspunsuri la întrebări. Depresia se vindecă și pacienții vor înțelege prin ce au trecut, abia după ce se vor trata definitiv. Așadar, este inutil de solicitat de la pacient să conștientizeze starea sa cât este în depresie.
Surse:
Sursa foto: Pexels.com